A fi sau a nu fi parinte...
Ma uit la cele doua linii de pe testul de sarcina si nu inteleg ce se petrece in sufletul meu...este bucurie? este teama? este furie? este rusine? oare ce o fi? oare sunt pregatita sa fiu mama? oare el, tatal, este pregatit sa fie tata? oare relatia noastra a ajuns deja la stadiul in care sa formam o familie?
A deveni parinte este o decizie care implica responsabilitate si maturitate sau presupune doar bucuria de a aduce pe lume un copil? Sau este unul dintre cele mai dificile roluri pe care si le poate asuma cineva?
A fi pregatit pentru venirea pe lume a unui copil presupune sa fii un parinte responsabil. Sunt eu un parinte responsabil?Da, daca imi doresc cu adevarat acest copil, daca sunt linistita si impacata cu viata mea, daca sunt suficient de matura din punct de vedere emotional ca sa ofer copilului iubirea neconditionata si toata libertatea de a fi el insusi si de a deveni ceea ce el viseaza sa devina, daca sunt dispusa sa ma informez cu privire la caracteristicile si nevoile copilului in toate etapele sale de dezvoltare.Sunt constienta de faptul ca graviditatea reprezinta inceputul unei noi vieti interioare, cea a iubirii neconditionate, infinite, de sorginte divina?Inteleg faptul ca prin iubire sau respingere voi modela viata efectiva a pruncului? Tatal este capabil sa inteleaga ca noi doi vom avea o influenta decisiva asupra a ceea ce copilul spera, viseaza, gandeste, in cursul vietii sale postnatale?Sunt constienta ca eu voi semnifica in mod simbolic legatura copilului cu lumea?Voi putea avea o atitudine pozitiva fata de prunc, astfel incat sa-i pot permite o dezvoltare sanatoasa si armonioasa, atat din punct de vedere psihic cat si fizic?Gandurile si sentimentele pe care le voi nutri copilului sunt pozitive, astfel incat, prin ele, sa-i pot fauri o imagine de sine pozitiva?
DA.Ei bine, da, raspunsurile la toate aceste intrebari sunt pozitive! Astfel, bucuria vietii ce tocmai a luat fiinta in mine ma cuprinde in totalitate! Da, sunt pregatita sa devin parinte, sa devin mama!Din acest moment, voi avea mai multa grija de mine, pentru ca astfel voi avea grija si de el! Iar tatal ma va sprijini in toata aceasta perioada a sarcinii, ma va face sa ma simt frumoasa, linistita, fericita...Da, fericita, pentru ca tocmai am devenit mama... O MAMA RESPONSABILA!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu